Modificările Codului Fiscal se bazează pe un acord în coaliție. Fiecare măsură a fost discutată și negociată. În discuțiile cu PSD, PNL a reușit să impună păstrarea cotei unice și să tempereze creșterea dorită de PSD la impozitarea dividendelor (în loc de 16% sau 10%, am reușit să o stabilim la 8%). PNL s-a bătut pentru măsuri cât mai eficiente fiscal, dar care să afecteze cât mai puțin mediul de afaceri. Rodul acestor negocieri: impozitul progresiv nu a fost introdus, cota unică nu a crescut, taxa de solidaritate nu a apărut, suprataxarea companiilor nu a apărut.
Multe modificări vizează eliminarea unor inechități, exceptări sau reduceri temporare, care s-au permanentizat. Dacă la momentul la care s-au adoptat, bugetul statului și le permitea, acum este clar că – în contextul acestor crize – nu ne mai permitem aceste excepții. Altele au fost adoptate strict ca exercițiu de imagine în contexte electorale și de imagine și au trenat ani de-a rândul așa.
Despre supraimpozitarea contractelor part-time: In primul rând, această măsură a fost propusă de PSD, care deține și Ministerul de Finanțe si al Muncii, după cum se știe. PNL consideră că parteneriatul cu mediul de afaceri este esențial pentru o guvernare eficientă. Trebuie precizat că orice măsură fiscală este rezultatul unei negocieri cu partenerii de coaliție. PNL nu este singur la guvernare, ci cu alte două partide, aceasta este realitatea. La negocierile pe noul cod fiscal, PNL și-a asumat clar sprijinul pentru mediul de afaceri. Noi ne-am bătut pentru măsuri cât mai eficiente fiscal, dar care să afecteze cât mai puțin mediul de afaceri. Primul pachet Sprijin pentru România, lansat de Guvernul Ciucă, în valoare de 17 miliarde de lei conținea 60% măsuri pentru economie și mediul de afaceri. Guvernul actual a alocat cel mai mare buget de investiții din ultimii 32 de ani. PNL a reușit să mențină cota unică, impozitul progresiv nu a fost introdus, taxa de solidaritate și suprataxarea companiilor nu au apărut. Suprataxarea companiilor ar fi condus la creșteri de prețuri și concedieri.
Privind accizele la…
Tutun. Fumatul este un viciu, care cauzează, în timp, grave probleme de sănătate. Încă de la apariția accizei pe produsele din tutun, intenția oricărui guvern a fost de a le face cât mai greu accesibile, pentru ca oamenii să fumeze cât mai puțin. Din păcate, România este printre puținele țări din Europa în care numărul fumătorilor a crescut.
– Prin creșterea graduală a accizelor în următorii ani, guvernul intenționează să facă accesul la produsele din tutun din ce în ce mai dificil, din punct de vedere financiar. Sunt avute în vedere categorii sociale vulnerabile, pentru care starea de sănătate este un factor determinant în găsirea unui loc de muncă, necesar întreținerii familiei.
– Dacă va scădea consumul produselor din tutun, impactul va fi resimțit, în primul rând, în gradul de sănătate al populației și, indirect, în cheltuielile pe care sistemul public de sănătate le are cu fumătorii care au probleme specifice.
– Acoperim acum și alte categorii de produse, care se bazează tot pe tutun. Ideea este să facem ca toate produsele bazate pe tutun să fie taxate ca un viciu, nu să lăsăm oamenii să fie induși în eroare de diferite produse care lasă impresia că ar face mai puțin rău.
– La tutunul încălzit, acciza era foarte mică și acum se coordonează cu restul Europei și cu restul produselor pe bază de tutun, așa cum e normal să fie.
– Mai bine să cheltuim mai puțin pe fumat, decât să cheltuim, mai târziu, mult mai mult pe tratamente și medicamente.
– Prin această măsură, bugetul colectează mai mult cu 1.1 mld de lei anual (aspect important în obiectivul de echilibrare bugetară).
Alcool. Nivelul accizelor pentru alcool și băuturi alcoolice nu a mai fost actualizat de la rescrierea Codului Fiscal
– Pentru bere: este greu de făcut un calcul despre cât reprezintă acciza în prețul berii pentru că depinde de fiecare producător în parte și de marjele cu care lucrează (acciza este pe gradul Plato/hectolitru)
– De exemplu: pentru bere acciza crește de la 3.77 la 3.96 lei/Hl/1 grad Plato și pentru alcool etilic de la 3778.89 la 3968.38 lei/hl de alcool pur.
Combustibili. Între 1 august 2022 – 31 decembrie 2022 (conform Anexei 1 la Codul fiscal), nivelul accizelor se va diminua pentru următoarele categorii de produse: benzina (cu plumb/fără plumb), motorină, păcură, GPL, gaz natural și electricitate, petrol lampant, precum și cărbune și cocs.
– Efectele acestei măsuri se vede deja la pompă, prețurile înregistrând astăzi scăderi.
– Împreună cu compensarea de 50 de bani, acesta este o a doua măsură menită să reducă din impactul majorării prețului carburanților asupra populației și a companiilor.
– Mai este o a treia măsură (cronologic: prima, fiind aplicabilă de la 1 mai), prin care Guvernul alocă, prin programul „Sprijin pentru România”, transportatorilor rutieri un pachet de 300 milioane lei, pentru compensarea prețului crescut al carburanților. Pentru 4.000 firme, subvenție de 50 bani/litru.
– Sunt incluse aici și sursele de energie pentru populație.
Scăderea plafonului de salariu din construcții, agricultură și industrie alimentară, pentru primirea de facilități: de la 30.000 la 10.000 lei.
– Marea parte a angajaților din construcții și industrie alimentară sunt sub nivelul de 10.000 lei. Cei cu salarii între 10-30.000 lei sunt foarte puțini. Oricum, rămân cu facilitatea si cei cu salarii peste acest nivel întrucât vor fi impozitați integral doar peste aceasta suma (adică rămân in continuare scutiți de impozit pe venit si CASS pentru suma de 10000 lei, taxele normale aplicându-se doar pe partea ce depășește acest nivel).
– Vrem să reducem concurența neloială pe care o fac unele meserii conexe, care se folosesc de această facilitate. De exemplu, un contabil se angajează la o firmă de construcții ca să beneficieze de facilitate, dar el lucrează în paralel pentru alte firme.
– Facilitatea va fi eliminată gradual, ca cerință a PNRR. După 2028, ea nu va mai exista deloc, deci mai sunt încă 6 ani în care se acordă construcțiilor și industriei alimentare.
Impozitarea câștigurilor din jocuri de noroc
– Trei paliere, dintre care cel mai mic (sub 10.000 lei) are o creștere de la 1% la 3%.
– Al doilea palier (10.000-66.750 lei) se impozita cu 667,50 lei + 16% pentru ce depășea 10.000 lei > acum se impozitează cu 300 lei + 20% pentru ce depășește 10.000 lei
– Al treilea palier (peste 66.750 lei) se impozita ca palierul al doilea > acum se impozitează cu 11.650 lei + 40% pentru ce depășește 66.750 lei. Până ieri, limita celui de-al treilea nivel era la 445.000 lei și se impozita cu 61.187,50 lei+25% din ce depășea 445.000 lei
– Jocurile de noroc au creat probleme în societate. Mirajul câștigurilor mari și rapide au făcut ca mulți oameni să vândă ce aveau, să strice prietenii luând împrumuturi pe care nu le-au mai dat înapoi, să fure bani de la membri ai familiei, să cadă în alte dependențe. Omul dependent de jocurile de noroc ajunge de multe ori să intre pe o spirală care merge din rău în mai rău.
– Creșterea impozitului ar reduce din câștigul estimat înainte de joc, ceea ce va duce la eliminarea mirajului unei scurtături către câștiguri mari cu risc redus.
Michael Gudu, deputat PNL Tulcea
