Ședința de astăzi a Consiliului Județean a fost dominată, paradoxal, nu de punctele principale de pe ordinea de zi, ci de intervenția de la „Diverse” a consilierului județean AUR, Sorin Zaharcu. Despre el se știe că este consilierul care îi stă în gât președintelui CJ, Horia Teodorescu. Într-un discurs ce a părut mai degrabă o radiografie a crizelor nerezolvate din județ, Zaharcu a ridicat patru teme grele: siguranța pe apă, prevenirea incendiilor, riscurile pierderii finanțării europene în infrastructura de apă-canal și colapsul turismului local.
1. Tragedii pe apă și un vid legislativ periculos. Sorin Zaharcu a început cu o referire dură la tragedia de pe golful Musura, soldată cu 
patru decese, semnalând totodată un alt incident recent cu o barjă de pasageri. În opinia sa, lipsa unor reglementări clare și ferme pentru ambarcațiunile de agrement arată o indolență periculoasă a autorităților navale. Intervenția sa a fost susținută de Nicolae Chichi, directorul Navrom, care a indicat direct Ordinul de ministru 1079, modificat în 2015, ca fiind sursa haosului actual: „S-a inventat un termen pe care nu-l înțelege nimeni: agrement comercial”. Potrivit acestuia, activitatea de transport turistic pe apă funcționează într-o zonă gri, fără control, fără autorizări medicale stricte și fără o lege clară. „Un Ordin păcătos- după părerea mea- care reglementează modul în care se face transportul de persoane cu navele de agrement. Atunci s-a inventat termenul de agrement comercial pe care foarte multă lume nu-l înțelege. Părerea mea este că nicio autoritate nu are ce să facă. Vorbim de Căpitănie, care se ocupă de siguranță, pentru că în acel Ordin activitatea de transport persoane în regim de agrement comercial nu se autorizează. Nici măcar nu se cere un medic de specialitate, sau de la o firmă care îți dă acel atestat că esti apt și nu numai de la medicul de familie. Cred că sub egida prefectului ar trebui să ne întâlnim, să discutăm , să invităm Direcția Navală din Ministerul Transporturilor pentru că transportul de persoane în acest tip de regim se face și la Cazane și la noi, la Tulcea, unde ponderea este foarte mare . Avem foarte multe șalupe de agrement care fac transferuri de turiști în Deltă. Se dorește ca în toate pensiunile din deltă să ajungi cu un transport mai rapid decât il fac alte companii cu transport regulat, cum face Navrom Delta, sau alte companii. Dar acest lucru trebuie să-l provocăm noi, ca să nu se mai întâmple asemenea tragedii. Legea taximetriei pe apă, care este ținută în sertar din motive politice de 7-8 ani, cred că ar trebui să intre în vigoare și trebuie să forțăm noi Direcția Navală din Ministerul Transporturilor ca să-i aducem la masă, să discutăm și să reglementăm. Acel Ordin de ministru 1079 ,care în 2015 a fost modificat la presiunea tulcenilor”- declara Chichi.
2. Incendiul de la Chilia și infrastructura lăsată de izbeliște. Tot Zaharcu a tras și al doilea semnal: incendiul masiv din zona Chilia 
Veche care a afectat peste 1000 de hectare terenuri ale CJ și Romsilva . Cauza? Lipsa întreținerii canalelor de irigație și a danelor de acces la Dunăre, aflate în patrimoniul Romsilva, reieșite din discuțiile cu localnicii. Președintele Horia Teodorescu a recunoscut gravitatea situației, dar a pasat problema spre o viitoare analiză a „resursei financiare”. În lipsa unui plan de intervenție concret, Chilia rămâne vulnerabilă. Este simptomatic pentru administrația județeană să răspundă la o problemă acută cu vom vedea ce putem face. Până atunci, flăcările au vorbit mai tare.
3. Aquaserv, între austeritate și colaps instituțional. Problema finanțării europene pentru rețelele de apă și canalizare a fost o altă temă sensibilă: mai multe comune (ex. Văcăreni), dar se aude și de Dăeni, ies din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară, ceea ce subminează un proiect de 200 de milioane de euro al Aquaserv. Teodorescu a admis situația, dar a pus-o pe seama unei comunicări defectuoase și posibile neînțelegeri dinspre primari a prețului apei. O explicație parțială, care evită întrebarea de fond: dar de ce nu există o strategie coerentă de atragere și păstrare a partenerilor în aceste proiecte? Și nu-i niciun secret: fără o intervenție rapidă, județul riscă să piardă fonduri europene esențiale. Iar CJ pare încă în faza de „lămuriri”.
4. Turismul în Deltă, între stagnare și prăbușire. „Numărul de turiști este semnificativ mai mic decât anul trecut”, a subliniat 
Zaharcu, legând această scădere de politica de austeritate și de reducerea accesului la voucherele de vacanță. Lipsa unui aeroport funcțional și inactivitatea Centrelor de Informare Turistică contribuie și ele la declin. Horia Teodorescu a recunoscut realitatea: “Trebuie să facem ceva împreună cu Prefectura si Căpitănia Tulcea. Referitor la incendiul de la Chilia , să vedem resursa financiara, lucrurile sunt mai ample. Cu primarul de la Văcăreni o să stăm de vorbă, ei nu prea înțeleg, cred că se raportează mai mult la pretul apei, de aceea ezită să rămână in Aquaserv. Turismul redus în Delta Dunării l-am observat cu toții, gradul de ocupare în Delta Dunării e la jumătate față de anul trecut, același lucru se întîmplă și pe litoral, motivele sunt mai multe, cupoanele, preturile, etc. Trebuie identificați oameni care au competențe în zona asta și sunt dispus la orice propunere privind îmbunătățirea unor activități, fie că discutăm despre aeroport, de incendii, de turism, orice”- declara Teodorescu. Dar din nou: a oferit o reacție de tip „suntem deschiși la propuneri”. Delta Dunării este o comoară turistică, însă fără o infrastructură reală, fără promovare profesionistă și fără un aeroport funcțional, va continua să se bazeze doar pe loialitatea turiștilor tradiționali. Un pariu riscant.
Intervenția consilierului AUR, Sorin Zaharcu, a fost, paradoxal, cel mai articulat și coerent moment al ședinței. A pus cumva degetul pe rană, a expus vulnerabilități sistemice și a cerut răspunsuri. Iar președintele CJ, Horia Teodorescu, a recunoscut problemele, dar reacțiile sale au fost predominant pasive sau generale. Altfel spus, Tulcea are nevoie de o administrație care nu doar recunoaște crizele, ci le anticipează și le previne.
N.A.
