Aproape 98% dintre hotelurile și pensiunile din Delta Dunării vor intra în insolvență în cel mult două luni, dacă Guvernul nu le sprijină acum. Se estimează că aproape 98% dintre hotelurile și pensiunile din Delta Dunării au deja mari probleme din cauza crizei generate de coronavirus și vor intra în insolvență în maximum două luni, și ulterior în faliment, dacă Guvernul nu vine rapid în sprijinul lor cu măsuri concrete- potrivit Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării (AMDTDD), căreia i s-a alăturat în demersurile sale, cea mai mare parte din industria ospitalității din județul Tulcea și de pe litoral. Printre măsurile solicitate de operatorii din Deltă, care ar putea salva turismul din zonă, se numără scutirea de la plata taxelor și impozitelor pentru firmele care activează în turism în Deltă și pe Litoral până la finalul acestui an, alocarea de surse de finanțare din fonduri europene pentru turism, pentru modernizare spațiilor de cazare din turismul deltaic și de litoral și dezvoltarea serviciilor de suport pentru a crește competitivitatea, extinderea domeniului de reglementare a șomajului tehnic pentru angajații din turism cu contracte de muncă suspendate sau încetate ca urmare a decretării stării de urgență și elaborarea de către Ministerul Sănătății a procedurii de igienizare a spațiilor de cazare care au fost oferite ca spații de carantinare și publicarea acesteia în regim de urgență.
Cătălin Țibuleac, președinte AMDTDD: „(…) Estimăm că în cel mult două luni mai mult de 98% dintre hotelurile, pensiunile, restaurantele și toate celelalte afaceri care au legătură cu turismul din Deltă (transportul și agrementul turistic) vor intra în insolvență. Cei 2% dintre firmele ai căror acționari au resurse financiare de a se susține pe piața turistică, vor fi incapabile să asigure capacitatea de a reluare a activității turistice într-o destinație unică la nivel național și internațional. În acest caz, aproape 5.000 de angajați în turismul din Deltă și din județul Tulcea, își vor pierde locurile de muncă, comunitățile locale nu vor mai avea mijloacele de subzistență în condițiile în care turismul deltaic are o componentă importantă bazată pe Punctele Gastronomice Locale și turismul familial, iar turiștii care vor dori să viziteze Delta nu vor mai avea în următorii ani opțiuni de cazare”- a declarat Țibuleac.
Cinci tipuri de ajutoare de la UE. Specificul sezonier al activității din Delta Dunării și litoralul Mării Negre, de maximum șase luni pe an, a făcut ca la momentul izbucnirii epidemiei, operatorii economici din turism să înregistreze pierderi ca urmare a lipsei totale a veniturilor și a cheltuielilor cu păstrarea forței de muncă, dar și a investițiilor în renovări pentru sezonul ce urma să înceapă. Din acest motiv, reglementările de sprijin al economiei intrate în vigoare până în prezent sunt, în cea mai mare parte, ineficiente pentru specificul 
sezonier al turismului deltaic și de litoral. În acest context, conform precizărilor din Cadrul de Reglementare Temporar adoptat de Comisia Eurpeană, este permis statelor membre UE să ofere sprijin suplimentar în contextul epidemiei de coronavirus și să acorde cinci tipuri de ajutoare:
(a) granturi directe, avantaje fiscale selective și plăți în avans: statele membre vor putea să instituie scheme care să permită acordarea unei finanțări de până la 800 000 EUR unei întreprinderi pentru a răspunde nevoilor urgente de lichiditate ale acesteia;
(b) garanții de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderi de la bănci: statele membre vor fi în măsură să furnizeze garanții de stat pentru a se asigura că băncile continuă să acorde împrumuturi clienților care au nevoie de ele;
(c) împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi: statele membre vor putea acorda întreprinderilor împrumuturi cu rate ale dobânzilor favorabile. Aceste împrumuturi pot ajuta întreprinderile să acopere nevoile imediate atât de capital circulant, cât și de investiții;
(d) garanții pentru băncile care direcționează ajutorul de stat către economia reală: unele state membre intenționează să se bazeze pe capacitățile de creditare existente ale băncilor și să le utilizeze drept canal de sprijin pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Cadrul clarifică faptul că un astfel de ajutor este considerat un ajutor direct acordat clienților băncilor, nu băncilor în sine, și oferă orientări cu privire la modul în care se poate asigura faptul că denaturarea concurenței dintre bănci este minimă;
(e) asigurarea creditelor la export pe termen scurt: cadrul introduce o flexibilitate suplimentară cu privire la modul de a demonstra că anumite țări prezintă riscuri neasigurabile pe piața privată, permițând astfel ca statul să furnizeze, atunci când este necesar, asigurarea creditelor la export pe termen scurt.
Echipa de comunicare AMDTDD
