Propunerile Ministerului Educației vin din practica majorității țărilor europene și din recomandările specialiștilor, dar și în urma feedback-ului din partea elevilor și profesorilor. Elevul stă în centrul preocupărilor pentru toate aceste modificări, de exemplu perioadele mai scurte și relativ egale de predare-învățare-evaluare, alternate cu perioade de repaus favorizează dezvoltarea personală a elevilor și determină un randament mai bun al învățării.
• În 24 de state europene, debutul anului școlar se face începând cu luna august și până la 6 septembrie. Majoritatea statelor europene au 5 perioade de activitate didactică de 5-6-7-8 săptămâni și 5 perioade de vacanță intercalate.
• Planificarea activității didactice de către fiecare profesor se realizează pe unități de învățare – structuri didactice flexibile, care permit formarea la elevi a unor competenţe specifice, într-o perioadă de timp determinată și finalizate prin evaluare uniform distribuită pe parcursul anului școlar.
Astfel anul școlar 2022-2023 va avea următoarea structură:
5 septembrie – 24 octombrie – modulul 1
24-30 octombrie – vacanță de toamnă pentru toți elevii
31 octombrie – 22 decembrie – modulul 2
23 decembrie – 8 ianuarie 2023 – vacanța de iarnă
9 ianuarie – x februarie – modulul 3
Vacanța din luna februarie 2023 va fi decisă de fiecare inspectorat școlar județean pentru toate școlile din județ în perioada 6-26 februarie și va avea o durată de o săptămână (a doua, a treia sau a patra săptămâna a lunii februarie).
X Februarie(se va stabili data exactă – 6 aprilie) – modulul 4
7 aprilie – 23 aprilie – vacanța de primăvară
24 aprilie – 16 iunie – modulul 5
17 iunie – 3 septembrie – vacanța de vară
Școala altfel și Săptămâna verde, câte o săptămână la alegerea școlilor în perioada x februarie – 16 Iunie, în module diferite de învățare, pe durata modulelor 4 și 5.
• În legătură cu posibilitatea eliminării tezelor, propunerea a venit cu argumente bazate atât pe experiența ultimilor ani, cât și pe feedback-ul din partea elevilor și profesorilor: în perioada pandemiei, rezultatele evaluărilor au relevat distribuția anormală a mediilor (60% medii peste 8,50).
• Tezele sunt considerate de către elevi mai degrabă ca factori suplimentari de stres, iar ponderea acestora în media finală a devenit nerelevantă. Problema reală a sistemului de educație, din aceasta perspectiva, nu o constituie modul de încheiere a situațiilor școlare (trimestrial, semestrial, anual), ci relevanța evaluărilor, direcție în care se concentrază acțiunile Ministerului Educației.
Michael Gudu, deputat PNL Tulcea
