Evenimentul s-a produs sâmbătă, la bustul lui Constantin Brătescu (1882- 1945), geograful supranumit “Geograful Dobrogei”. Eveniment cultural moderat de prof. Mariana Pavel- inspector școlar pentru Geografie, la care au fost de față primarul municipiului- Ștefan Ilie, reprezentantul Prefecturii- șef Cancelarie Vasile Șoavă, inspectorul scolar general adjunct- Constantin Coca, directoarea Bibliotecii Județene Panait Cerna- Ligia Dima, scriitori tulceni, cadre didactice, elevi de la Liceul de Artă.
Prof. Gheorghe Oancea (Scoala Constantin Găvenea) a vorbit magistral despre personalitatea marelui geograf tulcean. 
Constantin Brătescu se naște la 30 septembrie 1882 în satul Câșla (județul Tulcea), ca fiu al învățătorului Ioan Brătescu și al Caliopei Ecaterina Caramfil. în tot cursul vieții, Constantin Brătescu se va simți legat de locurile de baștină. Aceasta o dovedesc majoritatea lucrărilor sale : Delta Dunării, Lacul Tașaul, Pămîntul Dobrogei, Fitogeografia și solurile Dobrogei, Dobrogea, Nume vechi ale Dobrogei etc. După absolvirea școlii primare, în clasa tatălui său, Brătescu este înscris la Gimnaziul din Tulcea. în anul 1901 figurează printre studenții Facultății de litere a Universității București, dar atras de cursurile profesorului Simion Mehedinți, se dedică geografiei. Opera lui Brătescu cuprinde studii din toate ramurile geografiei (geografie fizică, geografie istorică, istoria geografiei etc). În 1906 își ia licența în geografie, funcționează ca profesor suplinitor, ca bibliotecar la secția de geografie a Universității din București, ca asistent la catedra de geografie a profesorului Simion Mehedinți. În 1909 pleacă în Germania, la Universitățile din Leipzig și Berlin pentru specializare. La întoarcerea în țară, este numit profesor de geografie la școala normală din Constanța, unde duce și o susținută activitate științifică prin editarea unor valoroase lucrări de geografie. Întrerupt în activitatea sa în timpul războiului (este mobilizat la serviciul cartografic al armatei), își reia activitatea didactică și științifică după război. Ca director al Școlii superioare de comerț din Constanța, reușește să înființeze o școală elementară de comerț și o școală de ucenici. Paralel duce activitate literară publicând în reviste poezii, recenzii, traduceri, sub pseudonimele Salsovia, C.B., B. Împreună cu numismatul Constantin Moisil înființează și conduce revista Arhiva Dobrogei, iar cu prietenul său, avocatul și publicistul Ioan N. Roman întemeiază în 1920 revista „Analele Dobrogei”, care din 1924 continuă să fie editată în Cernăuți, unde profesorul Constantin Brătescu este numit profesor la catedra de geografie. În 1930 este ales decan al Facultății de științe din Cernăuți, în 1935 este ales membru al Academiei de științe din România[2], iar în 1938 i se încredințează conducerea secției de geografie la Universitatea București. Cursurile sale de geografie generală, de geomorfologie comparată, studiile științifice, notele, culegerile de folclor și încercările literare, au îmbogățit tezaurul literar științific al țării.
Moare la 23 octombrie 1945 lăsând o bogată operă geografică, pedagogică și literară.
Lucrări lăsate în urmă: Pământul Dobrogei; Delta Dunării, 1922; Oscilațiile de nivel ale apelor și bazinului Mării Negre în cuaternar, 1942.
Primarul Ștefan Ilie:” (…)Mă simt foarte onorat să particip la o astfel de 
manifestare academică și vă felicit pentru organizarea sărbătoririi activității marelui savant tulcean Constantin Brătescu. Suntem mândri că un savant tulcean este unul dintre marii geografi, nu numai ai României”-spunea primarul.
Evenimentul a continuat la gazda acestei manifestări, Biblioteca Județeană „Panait Cerna”, cu lansarea numărului omagial al revistei Brătescu, activitatea Filialei Constantin Brătescu a SGR și un moment artistic oferit de elevii Liceului de Arte „George Georgescu” Tulcea.
Emoționant și momentul cu “rememorarea” retragerii la pensie a fostului inspector 
școlar pentru Geografie, Gheorghe Băisan, președintele filialei “C. Brătescu” Tulcea a Societății de Geografie din România. Evenimentul din Parcul Personalităților se datorează, în foarte mare măsură, domnului prof. Gheorghe Băisan.
N.A.
