Reporter: În plenul ședinței CJ din 30 septembrie, la Diverse, ați luat poziție referitoare și la proiectele RA AZL Sulina. Ce voiați, de fapt, să spuneți?
Sorin Zaharcu: În acest caz, similar cu aeroportul Tulcea, se poate observa o creștere a valorii proiectelor de investiții promovate de reprezentanții Regiei Autonome AZL Sulina. Aceste proiecte de investiții nu sunt justificate, deoarece astăzi nu există un interes major de dezvoltare a unei infrastructure portuare care să susțină traficul preconizat de cei de la Regia Autonomă AZL Sulina. Aici se vorbește despre un trafic nemaintâlnit de 1.290.000 to/an în portul Sulina, cu tranzit de cereale, minereuri, produse chimice mai ales în arealul RBDD, zona protejată, etc. În luna februarie a.c. au venit cu un proiect de investiții pe care l-au retras în urma unui scandal mediatic național privind concesionarea serviciilor portuare către o firmă din Austria, cu implicații majore asupra traficului naval pe Dunăre.
Rep: Despre ce era vorba în acel scandal, cum îl numiți?
S.Z: Se vorbea implicit despre dragaje de circa 1 milion mc și utilizarea infrastructurii portuare pentru nave de 32.000 tdw, fără posibilitatea tehnică de a tranzita canalul Sulina, care permite doar nave cu capacitate de transport de maximum 15.000 tdw. Aceste aspecte îmi sunt extrem de sensibile, având în vedere precedentul eșuării navei Rostok în luna septembrie 1991, pe canalul Sulina. Vă amintiți? Vorbim de diletantism și incompetență. Ce experiență și ce pregătire are managerul acestei instituții? Nu vi se pare extrem de sensibil subiectul? Nu vrem să discutăm și despre intenția reprezentanților Regiei Autonome AZL Sulina de dragare și modificare a condițiilor de navigare pe canalul Sulina de acum câțiva ani? Au fost realizate tot felul de studii și expertize de specialitate asupra condițiilor tehnice și stării infrastructurii hidrotehnice ale canalului Sulina. Ce s-a întâmplat? Nimic. Au fost implicați experți ai R.A. AFDJ, ai A.N.R. și alte persoane cu experiență. A fost luată vreo decizie? Cât ar costa această investiție? Există bani pentru o asemenea investiție? Este rentabilă această investiție? Va primi acordul de mediu? De ce nu solicităm expertiza Jaspers în acest caz? Sunt convins că, după finalizarea acestor lucrări de investiții, vom avea un alt caz de genul aeroportului, pentru care vom căuta tot felul de soluții să-l punem în valoare. Nu este curios că, în această perioadă de război în Ucraina, când traficul pe canalul Sulina a crescut semnificativ, nu a existat interes pentru realizarea efectivă a vreunei investiții private? Nu vi se pare suspect acest subiect? Timpul ne va lămuri cum au fost interpretate aceste investiții și îmi doresc, personal, să mă înșel.
Rep: Dar ce era în neregulă faptul că s-au cerut lucrări suplimentare în Portul Sulina ?
S.Z: În cadrul ședinței am precizat că există un caz de indisciplină financiară care poate fi catalogat drept infracțiune, conform Legii 273 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale, deoarece s-au contractat, fără prevedere bugetară, lucrări suplimentare de 3 milioane de lei înainte de aprobarea în ședința de Consiliu Județean, în cadrul proiectului de lucrări „Modernizarea Portului Sulina, Perimetrul I – Zona Liberă”. Suplimentar, precizeză, din discuțiile purtate cu reprezentanții Ministerului de Finanțe referitoare la proiectul de rectificare bugetară a bugetului de stat, aflat în transparență public și promovat de către Guvernul României, am primit informația că Ministerul Transporturilor nu are prevedere bugetară pentru suplimentarea contractelor de finanțare către autoritățile locale și alți operatori economici în acest an. Legal, această dispoziție de șantier, emisă la 28.05.2025, cu mult înainte de luna septembrie 2025 – momentul în care s-a solicitat modificarea bugetului proiectului – ar fi trebuit să fie aprobată de către Consiliul Județean Tulcea. Ulterior, prin act adițional, valoarea contractului de finanțare nerambursabilă cu Ministerul Transporturilor ar fi trebuit suplimentată, iar în final să se semneze actul adițional al contractului de lucrări. Ați auzit undeva, la un contract de lucrari că ar putea fi amendat cu un act adițional cu clauza suspensivă? Vă precizez că așa cum ni s-a prezentat acest proiect de hotărâre de majorare a devizului general al proiectului, și că sumele provenite din creșterea bugetului proiectului vor fi nerambursabile, mai ales cazul de indisciplină financiară de care am vorbit, vor face subiectul unei solicitări de informații pe care o să o transmit către Ministerul Transporturilor, pentru a clarifica acest aspect. Vreau să pun următoarele întrebări: Dacă li se permite, de ce să nu facă? Există cumva audit intern la Consiliul Județean Tulcea? Nu cumva aceste sume vor proveni din bugetul Consiliului Județean Tulcea? Există prevederi legale în acest sens? Cine va plăti, la final, această „distracție”? Ei pot. Noi, cetățenii, vom plăti.
Rep: Faceți niște declarațiui foarte grave. Nu vă este teamă de consecințe?
S.Z: Vă pun la dispoziție toate documentele care susțin afirmațiile mele și vă pot arăta cronologia faptelor.
Rep: Ce ne puteți spune despre programul „Laptele și cornul”, cunoscut în prezent ca Programul pentru școli al României?
S.Z: Am aflat din presa locală că cei 15.000 de elevi ai județului Tulcea, beneficiarii acestui program, nu au primit aceste fructe în anul 2024. În comisia economică și în ședința ordinară a Consiliului Județean Tulcea am ridicat această problemă și am precizat că, acolo unde avem interes, Consiliul Județean Tulcea acordă sume pentru proiecte nejustificate: avioane pe hârtie, mii de porții de borș de pește, îl aducem și pe Goran Bregović (știu, aici o să fiu acuzat că au fost implementate proiecte prin fonduri europene din FLAG). În același timp, alte ediții ale borșului de pește de la Jurilovca au fost finanțate din bugetul Consiliului Județean Tulcea – să nu uităm acest aspect – și chiar avem și un Untold la Enisala, dar în schimb ne împrumutăm pentru lucrări de investiții! Însă când este vorba de 15.000 de copii, îi neglijăm pentru că nu există prevedere bugetară suficientă pentru achiziția și distribuția acestor fructe, conform declarațiilor directorului economic! Știu că este un angajat al Consiliului Județean Tulcea, dar are si atribuții să găsească aceste surse de finanțare pentru aspecte de utilitate publică și în interes public, mai ales pentru copiii județului Tulcea, iar cei din Delta Dunării sunt cei mai vitregiți. Stiți că Delta Dunării este una dintre cele mai sărace zone ale Europei? Am întrebat directorul economic al Consiliului Județean Tulcea dacă există posibilitatea suplimentării acestei contribuții și mi s-a răspuns că nu. În acest sens, am solicitat unor reprezentanți ai Ministerului Agriculturii lămuriri și aștept un răspuns pentru a putea realiza un demers oficial, în lipsa interesului Consiliului Județean de a-l pune în aplicare. Sau poate, dacă tot nu există prevedere bugetară și nu se încadrează, de ce nu se realizează două contracte diferite pentru fiecare produs? Unul cu finanțare bugetară și altul care să acopere diferența de cost? Sau, acolo unde nu există buget pentru aceste produse, să le finanțăm din bugetul Consiliului Județean? Vă spun eu că avem resurse financiare. Dacă tot nu ninge, putem lua sumele necesare de la dezăpezire și să le dăm copiilor fructele pe care suntem obligați să le asigurăm.
Despre concesiuni și concesionări, în numărul de mâine.
N.A.