După o pauză de cinci ani, scriitorul și jurnalistul tulcean Dan Arhire revine în atenția publicului cititor cu un nou volum de anvergură: „Enciclopedia Pustiei”, o lucrare care promite să deschidă noi orizonturi asupra culturii tradiționale românești. Lansarea oficială va avea loc de Ziua Dobrogei- 14 Noiembrie, la Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea, într-un eveniment ce se anunță deosebit pentru mediul cultural local și național.
Autorul, cunoscut pentru pasiunea și rigoarea documentară cu care abordează temele de patrimoniu spiritual, a impresionat anterior cu volumul „Grădina Maicii Domnului – Elemente de ornamentică tradițională – Rădăcini” (2020), o lucrare monumentală de 525 de pagini. De această dată, prin „Enciclopedia Pustiei”, Dan Arhire merge mai departe, explorând rădăcinile simbolice și mitice ale culturii românești, descoperind în „chipul Pustiei” originea profundă a spiritualității noastre. Cartea, cuprinzând peste 600 de pagini, îmbină documentarismul cu reflecția filosofică, aducând o perspectivă originală asupra vechilor rituri, colinde, obiceiuri și simboluri care, potrivit autorului, poartă ecouri ale „Pustiei” – spațiul originar al lumii tradiționale românești. „Despre chipul ei ieșit la lumină am scris această carte”, spune Dan Arhire, referindu-se la Pustia ca la o matrice a sufletului românesc, un loc al inițierii și renașterii spirituale.
Noua apariție editorială a stârnit deja interesul cititorilor și al mediului cultural, iar lansarea de la Tulcea se prefigurează ca un moment de referință pentru cei preocupați de patrimoniul cultural imaterial și de filosofia tradițiilor românești.
Cum l-am prins la cotitură, l-am și întrebat:
- Dan Arhire, cum a început pentru tine această căutare a unei lumi dispărute? Ce dorință sau întrebare lăuntrică te-a îndemnat să scrii cartea în care încerci să asculți ceea ce nu se mai aude și să înțelegi ceea ce părea demult uitat? Ce te-a determinat să scrii Enciclopedia Pustiei?
Dan Arhire: „Cartea aceasta reprezintă rezultatul căutărilor mele născute din dorința de a încerca să ascult ceea 
ce nu se mai aude, să văd ceea ce nu se mai zărește și să înțeleg ceea ce nu mai are astăzi înțeles. Cred că, în parte, am reușit. După mulți ani petrecuți prin sate și muzee, între obiecte vechi și cărți cu texte așijderea vechi despre care, la început, nici măcar nu îmi dădeam seama că ascund înțelesuri de taină, lucrurile au început să se ordoneze precum pilitura de fier pe liniile câmpului magnetic, desenând, din ce în ce mai adunată și mai clară, fizionomia acelei lumi căutate, cea despre care crezusem că nu se mai vede, nu se mai aude și nu se mai înțelege! Cu uimire și neîncredere, la început, am observat că, dacă știu cum să o întreb (adică ce și unde anume să caut!) ea îmi va răspunde, întotdeauna, măcar cu un semn, dacă răspunsul nu părea a fi închegat în întregul său. Am descoperit că ceea ce eu credeam că nu mai exista, există încă și se poate revela chiar în chip generos, căci în toți pașii omului prin viața cu straie culturale atât de schimbătoare sau a anilor curgând pe tăcute, pe sub nivelul orbitor al comunicării moderne, pot fi găsite uneori aceleași gesturi făcute de mii de ani și răspunsuri de mii de ani neschimbate, date acelorași întrebări. Cele cuprinse în această carte deci, nu sunt revelații, ci concluzii. Ele s-au rotunjit și format în mult timp. A trebuit, pentru asta, să călătoresc în locuri diverse și depărtate de drumuri și să citesc numeroase lucrări pe care, altfel, nu le-aș fi căutat. Toate acestea nu ar fi fost îndeajuns, dacă nu s-ar fi petrecut în suficient de mult timp. Mereu a trebuit să mă întorc, să revin la teme pe care le credeam lămurite, căci periodic aceste lucruri căpătau, brusc, într-o dimineață, înțelesuri suplimentare. În subconștient, ele continuau să dospească și să se coacă și mi se înfățișau, atunci când era cazul, cu noul lor chip. Odată, cineva, mi-a spus cu fermitate: <<Dar în satul bunicii mele nu este așa!>> Lucrul era de așteptat, întrucât cartea nu tratează aspectele contemporane din satul românesc. Ea le atinge, doar, uneori, căci spațiul ei de acțiune este drumul dintre două puncte: satul de astăzi și cel de la celălalt capăt al său, satul de acum câteva mii de ani în care a început totul! Satul acela era al Marii Mame”.
Directoarea Muzeului Etnografic și Artă Populară, dr. Iuliana Titov, despre expoziția care precede lansarea cărții:
„Colectivul Muzeului de Etnografie își exprimă bucuria și onoarea de a fi gazda unui asemenea eveniment pentrut că ne face o deosebită onoare ca lansarea acestei enciclopedii ce adună munca de peste 20 de ani a domnului Dan Arhire, munca de cercetare, este cu siguranță un moment deosebit pentru muzeul nostru. De asemenea, obiectele din colecția proprie a domnului Dan Arhire ce urmează a fi expuse, alături de obiecte din colecția muzeului, vor reflecta elemente desprinse din cercetările realizate și expuse în enciclopedia realizată. Valoarea obiectelor colecționate este și ea specială pentru că dumnealui a reușit să strângă o serie de piese etnografice care acoperă o arie deosebit de largă a românității atât de pe teritoriul țării cât și dinafara granițelor și sunt atât obiecte creștine, dar și necreștine, aducând și o varietate în ceea ce privește timpul. Dumnealui s-a preocupat să-și procure replici după piese antice, dar și obiecte etnografice care sunt și astăzi prezente în sate românești atât din Dobrogea, dar și din alte zone etnografice. Îl felicităm, ne exprimăm bucuria, onoarea și suntem convinși că lansarea cărții la muzeul nostru va fi un eveniment cu totul special, plin de emoție, plin de informații inedite, culturale și etnografice”- a declarat dr. Iuliana Titov
Până la momentul de lansare a cărții, prin grija Muzeului de Etnografie și Artă Populară și în incinta acestuia, vor fi organizate expoziții cu obiecte etnografice care vin să prefațeze evenimentul, inspirat programat de Ziua Dobrogei- 14 Noiembrie.
N.A.
