După un an de mandat, consilierul județean Sorin Zaharcu (AUR), cunoscut pentru pozițiile sale critice și interpelările frecvente la Diverse, își asumă fără ocolișuri rolul incomod al celui care pune întrebări. Într-un context dominat de rezistență la schimbare, birocrație și deficit de transparență, Zaharcu vorbește în acest interviu despre „provocare” ca fiind esența activității sale în primul an de mandat.
Reporter: Domnule Zaharcu, sunteți consilier județean la primul mandat. Cum apreciați activitatea în legislativul județului?
Sorin Zaharcu: Acest prim an de mandat a fost unul de uzură și de încercare pentru colegii din executivul Consiliului Județean, deoarece cunosc foarte bine activitatea Consiliului Județean Tulcea, a instituțiilor subordonate, activitatea economică din județ și, în general, toți colaboratorii Consiliului Județean. Ceea ce m-a surprins cel mai mult a fost diferența dintre intențiile declarate și realitatea din teren. Există foarte mulți oameni bine pregătiți în administrație dar, din păcate, procesul decizional este adesea îngreunat de birocrație, de lipsa de comunicare între instituții și, uneori, de interese care nu coincid cu cele ale cetățenilor, mergând până la înlăturarea, pe cât posibil, a oamenilor incomozi. Avem datoria, în calitate de consilieri județeni, să acționăm în interesul cetățenilor județului Tulcea, așa cum am jurat la momentul în care ne-au fost înmânate mandatele.
Lipsa de viziune a actualului executiv al Consiliului Județean, în contextul unei infuzii majore de investiții în ultimii 10 ani (ITI Delta Dunării, PNDL și PNDI – peste 2,5 miliarde lei), este evidentă. După implementarea proiectelor de investiții, se observă că multe dintre acestea nu își ating obiectivele asumate și generează consumuri nejustificate din bugetul Consiliului Județean. Exemple relevante sunt modernizarea Aeroportului Delta Dunării și modernizarea Portului Tulcea, iar în cazul investițiilor hidrotehnice din Portul Sulina există riscul real ca indicatorii să nu fie atinși, ceea ce ar avea consecințe grave. De asemenea, nu au fost atrași investitori care să creeze locuri de muncă, iar calitatea vieții populației județului Tulcea este în scădere. Județul înregistrează cea mai mică durată de viață din România, cea mai mare rată de depopulare din țară (peste 30% față de anul 1992) și se situează pe locul 41 la nivel național în ceea ce privește numărul de locuri de muncă raportat la populație, conform datelor publicate de INS.
Din punctul meu de vedere, politica executivului Consiliului Județean Tulcea trebuie să fie axată pe dezvoltare durabilă, adaptată contextului actual, prin sprijinirea sectorului IMM-urilor care pot activa în județul Tulcea. Este necesară realizarea de investiții acolo unde este cu adevărat nevoie, atât în interesul populației rezidente, cât și pentru dezvoltarea turismului, principal factor de activitate economică ce poate fi consolidat în județul Tulcea. În acest sens, sunt esențiale: modernizarea drumului județean Tulcea–Chilia, modernizarea transportului naval în județ, asigurarea accesului la o rețea de transport rutier de mare viteză prin realizarea drumului expres Brăila–Tulcea–Constanța, înființarea unui centru logistic pentru reconstrucția Ucrainei după terminarea războiului, derularea unei campanii eficiente de promovare externă a Deltei Dunării, realizată de experți cu notorietate, externalizarea activității Aeroportului Delta Dunării – un mare consumator de resurse, afectat de un management defectuos, investiții în energii regenerabile, în sectorul agricol și piscicol, în activități tradiționale, precum și punerea în valoare a potențialului turistic și a multiculturalismului dobrogean. Mi-aș fi dorit să văd mai multă deschidere către inițiative noi și către colaborare, indiferent de culoarea politică.
Rep: Ați avut multe interpelări la Diverse, dar nu este suficient. Se derulează mai multe proiecte în județ. Cum și în ce măsură ați pus umărul la implementarea unora dintre ele?
S.Z: Am susținut constant interpelări care au vizat clarificarea modului în care sunt cheltuiți banii publici și evaluarea eficienței reale a investițiilor județene. Din păcate, trebuie spus onest că, în ultimii ani, puține proiecte au avut un impact real și măsurabil asupra calității vieții cetățenilor. Am promovat inițiative privind prioritizarea investițiilor în sectorul de mediu, asigurarea condițiilor hidrologice și combaterea fenomenului de secetă accentuată, precum și solicitarea de analize cost–beneficiu și evaluarea rezultatelor proiectelor dezvoltate la nivelul aeroportului Delta Dunării. Toate aceste demersuri au avut ca scop evitarea situațiilor în care se investesc sume considerabile fără rezultate concrete. De asemenea, am insistat asupra realizării, cu celeritate, a unor analize pertinente privind accesarea investițiilor nerambursabile la SC Aquaserv SA și asupra accelerării implementării procesului investițional. O altă problemă abordată a fost analiza sectorului turismului și a premiselor reale de dezvoltare a acestuia, cu accent pe susținerea intereselor operatorilor de turism, nu pe participări formale la târguri de turism fără finalitate sau impact concret pentru județul Tulcea. Am susținut necesitatea implementării unor măsuri reale care să sprijine activitățile capabile să susțină dezvoltarea turismului. Am propus realizarea unui proiect care să reglementeze transportul naval de agrement în Delta Dunării, având în vedere faptul că, în ultimele patru luni, cinci persoane și-au pierdut viața în urma unor accidente. Consider că este și datoria executivului Consiliului Județean să se implice activ în acest demers. Aceste accidente reprezintă adevărate tragedii care nu pot fi ignorate.
Un alt proiect pe care îl consider necesar este realizarea unui proiect de modernizarea ecluzei Pardina și de curățare a canalelor de irigații din incinta Pardina–Chilia, în vederea asigurării irigării suprafețelor agricole din zonă. Concesionarea amenajărilor agricole și piscicole reprezintă, de asemenea, o activitate deosebit de importantă, în contextul în care există numeroase litigii privind contractele de concesiune sau procedurile de licitație. În prezent, multe dintre aceste suprafețe sunt exploatate fără ca județul să încaseze venituri, existând terenuri pentru care nu s-au încasat sume de bani de peste 7 ani. Ceea ce am constatat este o administrare marcată de incompetență, o dezordine organizată în gestionarea acestor suprafețe și, în opinia mea, chiar indicii ale unei anumite complicități.
Am susținut, totodată, asigurarea constantă a produselor din Programul național „Corn, lapte și mere” pentru elevii eligibili din județul Tulcea. Din cauza constrângerilor financiare și a plafoanelor aprobate la nivel național, începând cu anul școlar 2022 și până în prezent, nu au fost asigurate fructele destinate copiilor, iar într-un an școlar nu a fost furnizat niciun produs din program. În acest sens, am sesizat APIA și am primit un răspuns care confirmă faptul că, în anul școlar 2022–2023, nu au fost acordate produse prin intermediul acestui program, iar din anul școlar 2023–2024 și până în prezent nu au mai fost distribuite fructe. De asemenea, s-a confirmat posibilitatea compensării acestui program cu sume provenite din bugetul Consiliului Județean Tulcea, inclusiv prin organizarea licitațiilor pe loturi. Este cu atât mai surprinzător cu cât, atunci când administrația are interes, se pot încheia contracte cu clauze suspensive și se pot aloca resurse financiare consistente pentru sprijinirea comunităților locale în organizarea unor evenimente, precum Festivalul Borșului de Pește de la Jurilovca. În schimb, nu au fost făcute demersuri pentru compensarea diferenței necesare astfel încât peste 15.000 de copii să beneficieze de produsele prevăzute în program.
Rep: Pentru acest an 2026 ce își propune consilierul Sorin Zaharcu?
S.Z: În perioada următoare voi sprijini proiecte care pun accent pe eficiență, utilitate publică și sustenabilitate administrativă. Prioritare sunt investițiile în infrastructura de bază – proiectele noi de investiții pentru Spitalul Județean de Urgență trebuie să aibă finanțarea nerambursabilă asigurată; este necesară deblocarea și finalizarea celor două studii de fezabilitate pentru segmentele de drum expres Brăila–Tulcea și Tulcea–Constanța; susțin necondiționat realizarea Variantei de ocolire a municipiului Tulcea, fapt ce poate fi confirmat de domnul viceprimar George Singhi; drumuri județene funcționale, transport public adaptat realităților locale și servicii publice care să deservească efectiv comunitățile izolate. Un alt proiect important pentru județul Tulcea îl reprezintă accesarea unei finanțări nerambursabile în valoare de 150 milioane euro de către Aquaserv SA Tulcea. Executivul Consiliului Județean Tulcea trebuie să finalizeze toate procedurile aferente amenajărilor agricole și piscicole, în vederea concesionării acestora. Cel mai important proiect pentru mediul privat îl reprezintă promovarea coerentă, inclusiv pe plan extern, prin realizarea de parteneriate cu marii tour-operatori pentru valorificarea oportunităților de agrement din Delta Dunării. Este necesar să avem în vedere și investiții logistice privind aprovizionarea și dezvoltarea capacităților de producție, în vederea valorificării oportunităților generate de reconstrucția Ucrainei după război, precum și realizarea de parcuri industriale. Din punct de vedere economic, susțin externalizarea activității Aeroportului Delta Dunării. Este important ca investițiile aflate în derulare să fie finalizate: modernizarea Spitalului Județean Tulcea și realizarea Sălii Polivalente. Voi susține proiecte care vizează digitalizarea reală a administrației județene, nu doar achiziții de echipamente fără impact asupra relației cu cetățeanul, în vederea eliminării birocrației excesive, care reprezintă o frână în dezvoltarea coerentă a comunităților locale.
Rep: Dar în ce sectoare vedeți urgențe de investiții?
S.Z: Județul Tulcea are nevoie urgentă de investiții în infrastructura de transport, respectiv conectarea județului la rețeaua națională de autostrăzi, precum și de investiții în transportul naval de persoane către zonele izolate din Delta Dunării. Lipsa unei infrastructuri funcționale generează costuri economice ridicate și izolare socială pentru numeroase comunități. La fel de urgente sunt investițiile în servicii publice esențiale: sănătate (investiții în rețeaua medicală primară, telemedicină și medicina de urgență, pentru asigurarea condițiilor de asistență medicală în zonele izolate), apă și canalizare (servicii deficitare într-o zonă cu potențial turistic ridicat), precum și lucrări de mediu pentru protecția Deltei Dunării și a Parcului Național Munții Măcinului. În multe cazuri, problema nu este lipsa finanțării, ci lipsa unei planificări coerente și a unei viziuni integrate. Investițiile trebuie corelate cu nevoile reale ale populației și cu capacitatea administrativă de operare pe termen lung, nu decise fragmentat, în beneficiul unor firme care gravitează în jurul unei singure persoane și la prețuri exagerate față de piața similară.
Rep: Cum vedeți că sunt administrate infrastructura de transport și mediul, în prezent?
S.Z: Modul în care administrația gestionează problemele curente este, în ansamblu, reactiv și lipsit de coerență. În locul unei abordări preventive și planificate, asistăm frecvent la intervenții de moment, generate de presiuni publice sau de situații de criză. Acest tip de management administrativ nu produce rezultate durabile. În domeniul salubrității și al infrastructurii se remarcă lipsa unor indicatori clari de performanță, pe fondul incompetenței și al delăsării personalului angajat, iar de multe ori aceste posturi ajung să fie adevărate sinecuri, precum și lipsa unor mecanisme eficiente de monitorizare a contractelor. Rețeaua de drumuri județene este slab dezvoltată. În campanie, domnul președinte Horia Teodorescu vorbea despre interesul de a începe lucrările la drumul expres Brăila–Tulcea, de a rezolva drumul Tulcea–Chilia și de a nu mai aloca sume importante din bugetul județean pentru deszăpezire. Cu toate acestea, de 12 ani, întreținerea drumurilor județene și deszăpezirea sunt realizate de o firmă din Buzău. Este aceasta o soluție benefică pentru economia județului Tulcea și, mai ales, pentru antreprenorii tulceni?
În ceea ce privește lucrările de mediu, poate va fi acceptată și inițiativa mea din anul 2025 de promovare a unui proiect strategic care să reducă, pe cât posibil, efectele secetei și să asigure populației apa necesară: extinderea și înființarea rețelelor de canalizare și realizarea stațiilor de epurare în județul Tulcea, prin operatorul SC Aquaserv SA Tulcea, dezvoltarea sistemului de irigații în județul Tulcea, de asigurarea apei pentru majoritatea habitatelor din Delta Dunării, etc. Același operator (Aquaserv SA, care tocmai a bifat o „mare realizare”: rezilierea unui contract de finanțare nerambursabilă de aproximativ 204 milioane euro, semnat în anul 2022, și care încearcă acum accesarea unei alte finanțări de 150 milioane euro, în acest sens Consiliul Județean Tulcea a garantat alături de Consiliul Local un credit de 25 de mil de lei).
Avem un aeroport funcțional, dar fără potențial economic – un exemplu clar de „așa nu”. O investiție de peste 80 milioane euro din fonduri nerambursabile și aproximativ 20 milioane euro asigurați din bugetul Consiliului Județean Tulcea. O investiție fără viitor. Rămâne de văzut ce se va întâmpla și cu investiția din Portul Sulina. În Portul Tulcea există, în prezent, mai puține contracte de închiriere pentru zonele de acostare decât înainte de începerea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii portuare. O investiție foarte costisitoare, fără explicații clare și fără o justificare reală raportată la piața similară. Consider că administrația județeană trebuie să treacă de la gestionarea formală a problemelor la un management public bazat pe planificare, evaluare și responsabilitate.
Rep: Cu ce soi de probleme vă semnalează cel mai frecvent cetățenii?
S.Z: Cele mai multe sesizări sunt legate de probleme care, sincer, ar fi trebuit rezolvate de mult timp: drumuri aflate într-o stare foarte proastă de utilizare – în special Drumul Județean DN 222N Tulcea–Chilia Veche, lipsa intervențiilor în mediul rural și în Delta Dunării în domeniile sănătății și educației, probleme de mediu ignorate, lipsa investițiilor în infrastructura de apă și canalizare, precum și aspecte legate de anumite derapaje financiare ale Consiliului Județean Tulcea. Aici pot fi amintite cele două festivaluri de la Enisala și Jurilovca, investițiile din porturile Tulcea și Sulina, investițiile „faraonice”, fără suport economic, în Aeroportul Tulcea, activitățile de deszăpezire și lucrările de întreținere a drumurilor, costurile nejustificat de ridicate pentru mai multe proiecte de investiții, precum și administrarea haotică, după bunul plac sau în funcție de interese, a amenajărilor piscicole și agricole, în detrimentul nevoilor reale ale comunităților.
Rep: Care au fost marile provocări ale anului întâi de consilier județean?.
S.Z: Cea mai mare provocare a fost lipsa de transparență și de disponibilitate a executivului în a furniza informații relevante și complete. Unele disfuncționalități instituționale erau vizibile, însă confirmarea lor prin date oficiale este esențială pentru a preveni derapaje administrative și pentru a lua decizii fundamentate, orientate spre cheltuieli necesare, nu spre cheltuieli extravagante – cum este subvenționarea continuă a activității Aeroportului „Delta Dunării” –, toate acestea în vederea asigurării unor servicii publice de calitate (transport public, sănătate, educație etc.). Am întâlnit documentații incomplete și foarte prost pregătite (al treilea proiect de dezvoltare al Portului Sulina, proiect retras de președintele Horia Teodorescu în februarie 2025 și în luna decembrie anul 2025 a proiectului „Strategia pentru un transport integrat și mobilitate durabilă în Județul Tulcea pentru perioada 2026–2030”), iar administrarea patrimoniulu județului (amenajările agricole și piscicole) lasă de dorit, fie din cauze intenționate, fie din neglijență, ceea ce generează un deficit financiar real la nivelul bugetului Consiliului Județean. Informațiile solicitate sunt, în majoritatea cazurilor, transmise cu întârziere sau, uneori, nu sunt transmise deloc. Proiectele sunt adesea insuficient fundamentate din punct de vedere economic și financiar. De exemplu, Aeroportul Tulcea, care nu are trafic de pasageri, a beneficiat în ultimii zece ani de subvenții totale de aproximativ 80 de milioane de lei din bugetul local, fără a lua în calcul și investițiile nerambursabile în valoare de 215 milioane lei la nivelul anului 2021, fără să ofere un minim de sustenabilitate. Un alt exemplu este Portul Sulina, o investiție megalomanică, promovată fără a exista un trafic real care să justifice oportunitatea financiară a proiectului.
A doua provocare majoră este lentoarea administrativă, care blochează orice inițiativă serioasă. Proiecte care afectează direct mii de oameni sunt tratate superficial (drumul Tulcea – Chilia Veche), fără o minimă analiză de impact, fără studii economice solide (Aeroportul Delta Dunării și Portul Sulina), fără prioritizare și fără asumarea responsabilității (Aeroportul Tulcea, Portul Sulina, Sala Polivalentă etc.). Nu în ultimul rând, am constatat o rezistență instituțională la dialog și la schimbare: toate propunerile formulate de subsemnatul au fost fie ignorate (audit financiar la Aeroportul Delta Dunării, la compania de apă Aquaserv SA Tulcea, dezvoltarea unui proiect major pentru combaterea secetei, întâlnirea cu concesionarii pe teren pentru a le asculta doleanțele), fie minimalizate. Atitudinea „merge și-așa” continuă să fie regula de funcționare, iar cei care pun întrebări sau solicită clarificări devin imediat „incomozi” și nu parteneri într-un proces administrativ modern și responsabil.
Rep: Cum a decurs colaborarea cu conducerea Consiliului Județean în special, și cu ceilalți colegi consilieri, în general?
S.Z: Colaborarea cu președintele Consiliului Județean a fost dificilă, din cauza unei abordări centralizate și autoritare asupra deciziilor, iar multe aspecte rămân ascunse în urma lunilor petrecute ca și consilier județean (netransmiterea unor informații necesare privind activitatea executivului Consiliului Județean Tulcea, plata avocaților folosiți în diverse litigii, netransmiterea fundamentării tarifelor practicate de RA AZL Sulina, activitatea Asociației de Dezvoltare Durabilă a Județului Tulcea, măsurile post-implementare privind funcționarea Portului Sulina, aspectele legate de patrimonial județului etc.).
Nu se încurajează dezbaterea reală, argumentele și analiza critică, ci se mizează pe majorități politice care votează fără prea multe întrebări. După cum se poate observa, foarte rar mai există consilieri județeni care ridică probleme ce contravin activității executivului, respectiv „monstruoasa” coaliție PSD–PNL–AUR care funcționează la nivelul județului Tulcea. Consilierii județeni PNL nu s-au opus vreunei hotărâri inițiate de președintele Consiliului Județean Tulcea. Niciuna. Eu m-am opus la numeroase hotărâri, în special tot ce a ținut de Aeroportul Delta Dunării – un faliment răsunător, care funcționează doar cu subvenții menite să acopere găurile financiare. Cu o parte dintre consilieri am avut dialog constructiv, însă cu alții am întâlnit, din păcate, același reflex de „validare automată” a proiectelor, fără preocupare pentru fond. Eu cred că Consiliul Județean trebuie să fie un spațiu de dezbatere, nu un cor de aprobare.
Rep: Ce priorități aveți în Consiliul Județean, evident, pentru acest an și restul mandatului?
S.Z: Prioritățile mele pentru următorii trei ani sunt clare: Transparență și responsabilitate-toate deciziile și proiectele trebuie comunicate public și argumentate economic și juridic; Investiții eficiente și sustenabile- finalizarea proiectelor începute (Spitalul Județean, Sala Polivalentă, drumurile județene), dezvoltarea infrastructurii de transport și atragerea de investitori strategici pentru crearea de locuri de muncă; Dezvoltare durabilă- sprijinirea sectorului IMM, agricultura, piscicultura și turismul responsabil în Delta Dunării.; Digitalizarea și modernizarea administrativă- eliminarea birocrației inutile, digitalizarea reală a serviciilor publice și creșterea accesului cetățenilor la informație; Supraveghere și control- monitorizarea atentă a cheltuielilor publice pentru a evita investițiile extravagante și a proteja bugetul județului.
Rep: În fine, după un an de activitate, tot Gică Contra vă zic unii dintre colegi. Ce ați învățat din acest prim an de reprezentare a celor care v-au votat?
S.Z: Am învățat că, în administrația locală, reziliența și perseverența sunt esențiale. Schimbarea se produce greu, uneori foarte greu, iar proiectele bune pot dura ani până se materializează. Am învățat și că experiența nu înseamnă renunțarea la spirit critic. Din păcate, am văzut și colegi care, după mai multe mandate, în special cei din PNL care sunt adevarați susținători ai proiectelor promovate de dl președinte Horia Teodorescu, sunt într-o adevărată coaliție, au devenit parte a sistemului, nu opozanți ai disfuncționalităților. Pentru mine, lecția importantă este următoarea: mandatul unui consilier nu este pentru confort personal, ci pentru a reprezenta interesele oamenilor, chiar dacă asta înseamnă să fii inconfortabil pentru executiv.
N.A.
.
