Cred că punctul pe “I” l-a pus, recent, o asociație care s-a angajat, de la înființare, să-i dea Deltei ceea ce merită: să fie văzută de cât mai mulți turiști din toată lumea dar să fie și respectată. Se cheamă Asociația de Management a Deltei Dunării și Dobrogei de Nord. A reușit. A pornit la drum acum aproape un an iar acum când s-a tras linie, rezultatele sunt de toată lauda: Delta Dunării și Destinația Dobrogea de Nord, într-adevăr, au fost redescoperite, prin numărul mare de turiști care le-au văzut. A fost ca într-un “montagne russe”, cum spun pionierii acestui proiect. Rezultatul, după niciun an de la înființare? Județul Tulcea ocupă primul loc, cu cea mai mare creștere a numărului de turiști în anul 2018, cu 77% față de anul 2017 (INS). Cătălin Țibuleac, președinte AMTDD: “Am venit cu o viziune nouă asupra promovării destinației Delta Dunării și Dobrogea de Nord și construirii unui produs turistic integrat, cu promovare corectă, eficientă, bazată pe multiculturalitate, biodiversitate, tradiții, meșteșuguri, gastronomie și iată rezultatele!”
Țibuleac a pus degetul pe rană. “Delta Dunării nu e doar un accesoriu al litoralului, așa cum insistă unii să o vadă, iar o organizație de promovare a unei destinații turistice trebuie să se bazeze pe relații de parteneriat și prietenie cu alte județe și nu de subordonare.” Foarte corect! Contează că și faptul că autoritățile simt ceva, însă nimeni nu spune nimic de unde această percepție în populație că Tulcea este, de fapt, o anexă a Constanței, dar amândouă sunt Dobrogea. La fel de adevărat este că orice tulcean machedon care se respectă își ia casă la Constanța iar la pensionare se retrage acolo.
Atâția câți am mai rămas, care ne-am născut aici sau am venit aici de oriunde și trăim aici, avem dreptul la propria identitate și demnitate. Constanța are litoralul. Noi avem Delta. Îl citez din nou pe Țibuleac : “Delta Dunării nu e doar un accesoriu al litoralului, așa cum insistă unii să o vadă, iar o organizație de promovare a unei destinații turistice trebuie să se bazeze pe relații de parteneriat și prietenie cu alte județe și nu de subordonare”.
Oamenii de cultură tulceni, cei care au dat tonul “Unirii Dobrogei cu România”
De departe, amploarea evenimentului “14 Noiembrie” a fost gestionată cu mare succes de oamenii de cultură tulceni de la Ansamblul Artistic Profesionist Baladele Deltei, din municipiul Tulcea. Din luna aprilie, anul trecut, a fost lansat în mediul academic/știiințific un concurs dedicat evenimentului 14 Noiembrie 1878.La Teatrul Jean Bart din Tulcea, în cadrul Galei 100-Oameni pentru Tulcea, Oameni pentru România, cele mai bune lucrări au fost premiate, în prezența notabilităților Tulcei și a fostului președinte Emil Constantinescu. Aceeași lansare a volumului antologic, la Constanța, s-a bucurat doar de prezența primarului municipiului Tulcea. Edilii constănțeni nu au avut timp de așa ceva. Se poate deduce că ședințele comune ale Consiliilor județene Constanța și Tulcea, prin semnarea acelui Act de promisiune civică, întâi la Constanța, apoi la Tulcea, a fost așa, de ochii lumii, sau poate conjunctura nu a permis. Nu s-a auzit de vreo astfel de sărbătorire a Zilei Dobrogei, la Constanța, de cartier sau de nivel județean.
Cireașa de pe tort, jurnaliștii
Dacă ard doi baloți de paie la Caraorman, jurnaliștii de la Constanța îi terorizează pe pompieri cu tot felul de întrebări tembele: de ce ard doar doi, dincotro bătea vântul, cauze probabile etc prostii. De acord, sunt publicații, unele, regionale, care-și permit să-l tutuiască pe șeful ISU Tulcea, doar pt că vine de la Constanța. Le-aș sugera jurnaliștilor constănțeni să-i sâcâie cu aceleași întrebări tembele și pe cei de la ISU Călărași, Ialomița, Maramureș, Olt, Dâmbovița etc pe unde o mai fi fost comandant Dan Petrov, cel care, la Tulcea, din prea mult bun simț, le permite orice; și băieții profită…
Nicu Adămiță
