„Legea Bolojan” intră în școli/ Se elimină plata cu ora, Inspectoratele școlare se reorganizează
Se pregătesc schimbări esențiale în obligațiile de predare și conducere în școli și Inspectoratul Școlar Județean. Începe reforma managementului școlar. Odată cu asumarea de către Guvern a așa-numitei „legi Bolojan” privind eficientizarea și profesionalizarea administrației din educație, învățământul preuniversitar românesc se pregătește pentru schimbări majore în ceea ce privește managementul unităților școlare și al inspectoratelor. Printre cele mai semnificative măsuri se numără obligativitatea directorilor de școli și licee, precum și a inspectorilor școlari generali și adjuncți, de a preda minimum 10 ore pe săptămână, fără posibilitatea de a fi remunerați suplimentar prin plata cu ora sau cumul.
Directorii, minim 10 ore la clasă. Începând cu anul școlar 2025–2026, conform noii legi: Directorii de unități de învățământ (școli și licee) trebuie să predea minimum 10 ore pe săptămână, indiferent de normele de conducere sau degrevare; Inspectorii școlari generali și adjuncți sunt supuși aceleiași obligații minime de predare, ceea ce marchează o schimbare de paradigmă față de actualul sistem, în care aceștia puteau fi degrevați complet de la ore; Nu li se va mai permite implicarea în activități didactice suplimentare remunerate prin plata cu ora sau cumul de norme, pentru a se evita conflictele de interese, suprasolicitarea și utilizarea funcției în scopuri personale.
Această prevedere vizează eliminarea unei practici frecvente, în care directorii sau inspectorii își foloseau influența pentru a accesa ore suplimentare remunerate, în timp ce managementul unității sau al inspectoratului era tratat ca activitate secundară.
„Legea Bolojan” reglementează strict degrevarea de normă didactică, adică posibilitatea ca personalul de conducere să fie eliberat de o parte sau de toate orele de predare pentru a-și exercita atribuțiile administrative. Noile reglementări prevăd: Degrevarea nu mai poate fi totală pentru funcțiile de conducere din învățământul preuniversitar; Funcțiile de director, director adjunct, inspector general și inspector general adjunct impun o prezență directă la catedră, printr-un minimum de 10 ore didactice săptămânal; Degrevarea parțială rămâne posibilă, dar nu poate reduce sub pragul de 10 ore activitatea didactică a acestor cadre.
Scopul acestor măsuri? Reconectarea conducerii școlilor și inspectoratelor cu realitățile din sălile de clasă, dar și creșterea responsabilității și eficienței în actul de conducere.
Inspectoratele școlare se reorganizează. Ministrul Educației, Daniel David, a declarat că începând cu finalul anului 2025 va fi demarat un proces amplu de reorganizare a inspectoratelor școlare. Printre direcțiile vizate: Reformarea concursurilor de ocupare a funcțiilor de director și inspector, pentru a asigura un proces transparent, competitiv și axat pe competențe manageriale reale; Reducerea birocrației și a structurii piramidale excesive din inspectorate; Posibila regionalizare a unor atribuții, în special în zone cu populație școlară în scădere; Introducerea unor criterii de performanță măsurabile pentru managementul școlar și pentru activitatea inspectoratelor. Această reorganizare își propune să pregătească sistemul pentru anul școlar 2026–2027, care ar trebui să debuteze cu o structură managerială eficientizată și personal selectat pe criterii meritocratice.
Păreri pro și contra. Criticii avertizează că: În lipsa unei finanțări suplimentare sau a unei scheme de personal bine calibrate, obligativitatea celor 10 ore de predare ar putea duce la suprasolicitarea managerilor; Reforma ar putea duce la un val de demisii sau refuzuri de a prelua funcții de conducere, în special din partea celor care nu mai pot beneficia de suplimentarea veniturilor prin plata cu ora; Sindicatele din educație au semnalat deja posibile conflicte legate de salarizare și de încărcarea normei de muncă a directorilor.
Susținătorii legii Bolojan afirmă că: Reforma este necesară și binevenită, pentru că pune accent pe responsabilitate și profesionalis; Directorii și inspectorii vor fi mai conectați la nevoile cadrelor didactice și ale elevilor, fiind ei înșiși parte activă a procesului educațional; Reforma poate contribui la depolitizarea funcțiilor de conducere și la eliminarea clientelismului instituționalizat în școli și inspectorate.
Impunerea obligativității de predare și renunțarea la cumulul de norme pentru directori și inspectori sunt doar primul pas. Reforma anunțată pentru 2026–2027 promite o reașezare completă a sistemului de conducere din învățământul românesc, un proces care va necesita adaptare, voință politică și o strategie clară de implementare.
Reforma în Educație cerută prin „Legea Bolojan” este, însă, mult mai amplă.
Sursa: Edupedu
