- Comisia Europeană face estimări privitoare la economiile tuturor statelor membre. Privitor la România, prognoza făcută primăvara indica (pentru întreg anul 2022) o creștere de 2,6%. Prognoza publicată azi indică o creștere de 3,9% pentru anul 2022. În plus, Potrivit Băncii Naționale a României, investițiile străine directe în țara noastră au crescut cu peste 50 la sută în primele cinci luni ale anului, față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la un total de peste 3,7 miliarde de euro.
- Revizuirea în sus a prognozei indică îmbunătățirea situației economiei românești și capacitatea economiei de a absorbi mai ușor șocurile date de multiplele crize care lovesc continentul în această perioadă. Capacitatea de rezistență la crize este un semn al unei economii mature, diversificate, stabile și sustenabile. Suntem o economie emergentă, al cărei sens este în sus, iar uneori mai vin și scurte devieri de la traseu, ca urmare a unor factori externi, al căror rol este – cel mult – a ne tempera creșterea.
- Motivul pentru care prognoza a fost revizuită în sus stă în trimestrul I al anului, în care economia României a performat peste Zona Euro, din care fac parte cele mai performante economii din UE. În primul trimestru am avut două crize combinate, pandemia și începerea războiului din Ucraina (24 feb). Cu toate acestea, economia României a crescut cu 6,4% față de perioada similară a anului trecut (Q1 2021) și cu 5,1% față de trimestrul anterior (Q4 2021). Prin comparație, Zona Euro a crescut cu 5,4%, cu 1 punct procentual sub România.
- Comisia apreciază măsurile de sprijin luate de guvern și consideră că acestea vor avea rezultate concrete în susținerea consumului, ca motor al economiei. Inflația va fi mai ridicată decât ne-am obișnuit, la 11,1%, estimarea din primăvară era de 8,9%. Inflația este un factor pe care îl așteptam, ca urmare a creșterilor prețurilor energiei, lucru care generează scumpiri în cascadă. Acesta este efectul folosirii, de către Rusia, a energiei ca o armă într-un război hibrid. Europa a învățat acum lecția necesității diversificării surselor de energie și a trecerii la o producție de energie regenerabilă, verde.
- În afară de măsurile de sprijin ale guvernului, injecțiile repetate de fonduri din PNRR, în acest an și până în 2030, vor avea un efect de continuă atenuare a loviturilor venite din partea acestor multiple crize pe care le înfruntăm. Acum vedem cât de benefică este apartenența noastră la Uniunea Europeană, ale cărei fonduri sunt ca o plasă/centură de siguranță.
- Nu va fi un an ușor, dar am început bine, continuăm bine, avem perspective de creștere. Comparații cu trecutul: să ne aducem aminte de criza anterioară, în care economia României a scăzut în 2009 cu -5,5%. Să ne aducem aminte de inflația din anii ’90, de peste 100%. Am trecut prin perioade mai grave, când economia românească era de 8 ori mai mică decât azi (PIB 2000: 37 mld USD / PIB 2021: 290 mld USD) și nu aveam la dispoziție fondurile europene.
- În primele 5 luni, cifra de afaceri în industrie (termeni nominali) a crescut cu 27,3%, față de perioada similară a anului trecut. Motive: avansul puternic al industriei extractive (+141%) și cea prelucrătoare (+24%). Creșteri ale cifrei de afaceri: industria energetică (+103,9%). ATENȚIE! Aceasta este o creștere circumstanțială, ca urmare a creșterii prețurilor la energie (carburanți și gaz) și a necesității creșterii producției interne pentru a suplini restrângerea importurilor din Rusia. DACĂ VINE ACEST ATAC: Avem o economie sustenabilă care poate face față atât scăderile abrupte ale piețelor internaționale, cât și creșterilor la fel de abrupte. Vedem acum capacitatea României de a se adapta și de a atenua ajustări bruște, indiferent dacă sunt în sus sau în jos.
Michael Gudu, deputat PNL Tulcea
