Președintele Iohannis a atacat la Curte și a explicat în motivare că nu se poate că Parlamentul să decidă data alegerilor în condițiile în care decide astfel terminarea mandatelor parlamentarilor. Suntem în situația în care legal, parlamentarii pot refuza să voteze data alegerilor, pentru ca ei să nu mai plece niciodată din funcție.

Data de 6 decembrie a fost aleasă de Guvern pentru a se respecta perioada de precampanie și de campanie, dar și ca alegerile parlamentare să nu intre în coliziune cu alegerile locale care s-au încheiat. Pe de altă parte, Guvernul nu a dorit nici să ducă alegerile foarte târziu în iarnă, de teama unor posibile condiții meteorologice precare. Acum însă suntem în situația în care Parlamentul poate decide să nu convoace alegeri parlamentare anul acesta. Practic, CCR a pus în mâna parlamentarilor un instrument politic care nu se supune sistemului de checks and balances. Este inadmisibil ca Parlamentul să decidă discreționar data scrutinului. Ce facem dacă nu decide?

O altă critică adusă actului normativ votat de Parlament este că, dacă senatorii și deputații vor fi obligați să acorde votul în sensul adoptării legii de stabilire a datei alegerilor, atunci voința parlamentarului nu mai este liberă, mandatul devine unul imperativ, ceea ce plasează legea criticată pe tărâmul nulității absolute ce nu va putea fi înlăturată în niciun mod, în conformitate cu art. 69 din Constituție. Președintele a atras atenția și că astfel se creează premisele prelungirii mandatului Parlamentului României printr-o lege adoptată chiar de Parlamentul în funcție. Adică, suntem în situația în care Parlamentul să decidă că își prelungește mandatul cu încă 4 ani. Sau 8. Sau 12. Iar acest lucru ar fi nu doar absurd dar și nedemocratic.

Deputat PNL, Gudu Vasile