Cum deja se știe, au fost lansate în dezbatere publică proiectele Legilor Educației, rezultat al consultării ample și al contribuției a peste 10.000 de specialiști, și care vor reforma radical sistemul de învățământ din România. Cele două legi – cea a învățământului preunivesitar și cea a învățământului superior – prezentate în primă lectură în ședința de Guvern, conțin soluții și mecanisme de implementare, prin raportare la țintele din Raportul „România Educată”, publicat în urmă cu un an.
Luni în conferință de presă, președintele PNL județean Ștefan Ilie, inspectorul general școlar Viorica Pavel și adjunctul domniei sale Constantin Coca, de asemenea, deputații Michael Gudu și George Șișcu, au vorbit despre principalele elemente de reformă în ce privește învățământul în general și cel preuniversitar în special.
Printre principalele elemente de reformă în ceea ce privește învățământul preuniversitar, liderii liberali s-au referit la:
• Reglementarea serviciilor complementare pe lângă cele standard de educație timpurie (acolo unde nu există creșe, grădinițe sau centre de zi, se vor putea dezvolta servicii complementare de tip grup de joacă, grădiniță comunitară etc).
• Introducerea evaluărilor standardizate, ministerul a început deja lucrul la standardele de evaluare și va avea propria platformă pentru acest lucru.
• Planuri cadru noi, curriculum nou, elevii nu vor mai avea note la Arte şi Educaţie Fizică şi Sport, ci vor fi evaluaţi cu Admis sau Respins.
• Vor avea o șansă în plus de admitere la liceu: elevii care vor susține Evaluare Națională în vara lui 2024 ar putea da un examen de admitere la unul dintre Colegiile Naționale, iar dacă nu intră, vor susține Evaluarea Națională și vor fi repartizați prin procesul clasic computerizat. Din 2023, media din timpul gimnaziului nu va mai conta la intrarea la liceu.
• Schimbare radicală de paradigmă în ceea ce privește examenul de bacalaureat, care să nu servească doar la acces în facultate, ci să îţi ofere o calificare, credibilă, pe care angajatorii şi universităţile să o ia în considerare. Examenul de Bacalaureat va avea o probă scrisă de evaluare a competenţelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun pentru elevii de la toate profilurile (posibil test grilă), două probe de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională, o probă de evaluare a competenţelor digitale şi o probă scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării, la alegerea candidatului
• Se reglementează și cuantumul minim al burselor astfel: a)bursa de excelență olimpică I/internațională – 1.000 lei/luna; bursa de excelență olimpică II/națională – 700 lei/luna; b) bursă de performanță școlară – 500 lei/luna; c) pentru prima dată bursa profesională – 300 lei/luna ; d) bursă socială – 300 lei/luna.
• Debutanții vor susține un examen scris pentru a deveni stagiar, iar timp de un an vor avea mentor un profesor din sistem și vor avea salariul mediu pe economie, care va ajunge la 4.000 de lei net (față de cât au acum, 2.000 de lei net).
Cât privește învățământul superior, cele mai importante elemente de noutate și reformă se referă la: – reintroducerea învăţământului universitar de scurtă durată; – implementarea unui Program naţional de reducere a abandonului universitar, pentru prima dată; – locuri în universități pentru persoanele cu dizabilități; – eliminarea obligativităţii deţinerii titlului de doctor pentru ocuparea funcţiei didactice de asistent universitar, pentru a permite accesul unor profesionişti în învăţământul superior românesc; – va fi înfiinţat un registru unic naţional integrat al diplomelor şi actelor de studii, pentru diminuarea fraudelor; – reintroducerea învăţământului dual, care va fi stimulat cu fondurile din PNRR și nu numai.
N.A.
