În mod evident, niciun partid din Coaliție nu și-a dorit o astfel de situație. Deficitul bugetar în creștere ne obligă, însă, să luăm măsuri de echilibrare bugetară. PNL a insistat ca această echilibrare să nu se facă exclusiv pe baza sectorului privat și a mediului de afaceri. Am insistat ca statul să-și reducă din cheltuieli, în paralel cu înăsprirea sancțiunilor pentru evaziune fiscală. Nu este corect ca unii agenți economici să-și plătească corect contribuțiile la stat, iar alții, nu. După cum nu ar fi fost corect ca mediul de afaceri să se confrunte cu noi măsuri fiscale, iar statul să nu opereze nicio schimbare în structura sa de cheltuieli. Această poziție principială a PNL a fost acceptată, iar de aici a rezultat o formulă mult mai puțin dură cu mediul de afaceri.Așa s-a născut pachetul de măsuri prin care am propus reducerea cheltuielilor statului. Printre aceste măsuri se numără:

• Reducerea cu 25 % a numărului de secretari de stat, subsecretari de stat și funcții asimilate de demnitate publică
• Reducerea numărului funcțiilor de conducere de la 12% la 8% din numărul total de funcții publice aprobate prin organigramă.
• La nivelul companiilor de stat, am susținut reducerea numărului de membri în CA la maxim 7, la comitete de specialitate la maxim 5 și limitarea indemnizațiilor membrilor CA la maximum 3 salarii medii brute pe ramura de activitate.

• Totodată, PNL a insistat ca măsurile fiscale să nu dea peste cap mediul de afaceri. Acest demers a reușit în multe privințe. Liniile roșii pentru care s-a bătut PNL în domeniul fiscalității sunt:
  • Păstrarea cotei unice de impozitare și respingerea introducerii impozitării progresive.
  • Susținerea întreprinzătorilor, a mediului de afaceri și a investițiilor. În acest sens, am susținut menținerea cotei actuale de 8% pentru impozitul pe dividende (protejând mediul de afaceri de creșterea până la 10%, 12% sau chiar 16%, așa cum s-a solicitat inițial).
  • Menținerea facilităților pentru domenii precum Construcțiile, Agricultura, Industria Alimentară și, parțial, IT. Astfel, a fost menținută scutirea de impozit în IT, construcții, agricultură și industria alimentară pentru venituri sub 10.000 lei.
  • Respingerea creșterii de TVA la 21%, păstrând TVA-ul la 19%. Tot în ceea privește TVA, am reușit să menținem TVA de 5% pentru producția de carte, manuale școlare, pentru evenimente culturale și manifestări sportive, dar și pentru energie (gaze naturale, electricitate, energie termică și lemne de foc).
  • Păstrarea pragului de 500.000 euro pentru microîntreprinderi și respingerea introducerii unui plafon de profitabilitate de 30%, în vederea aplicării unui impozit mai mare.
• Multe dintre aceste măsuri, precum impozitarea cu 1% a marilor companii, respectiv introducerea unor facilități pentru investițiile directe, au fost gândite pentru a stimula în continuare investițiile și creșterea economică.
• Altele, cum sunt respingerea introducerii unui plafon de profitabilitate de 30% pentru microîntreprinderi și menținerea scutirii de impozit pentru veniturile angajaților din Construcții, Agricultură, IT au urmărit creșterea veniturilor și consolidarea clasei de mijloc din România.
• De asemenea, PNL a insistat pe necesitatea combaterii evaziunii fiscale. Noul pachet de măsuri prevede:
  • confiscarea bunurilor provenite din activități ilicite
  • impozitarea cu 70% a persoanelor fizice care nu pot justifica proveniența banilor
  • măsuri mai dure și amenzi mai mari pentru cei care nu respectă legea.
• Vorbim, așadar, despre un pachet de măsuri fiscal-bugetare care menține direcția de investiții și capitalizare a României, iar pe de altă parte reduce cheltuielile statului și creează premisele pentru eficientizarea lui în perspectivă.

Michael Gudu, deputat PNL Tulcea