Odată cu retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, România va deveni a cincea cea mai mare putere agricolă a Europei, dar va avea și cea mai ridicată pondere a populaţiei ocupate în agricultură: 23% din totalul angajaţilor.
În pofida succeselor anunțate de către guvernarea PSD, conform datelor
publicate de Institutul Național de Statistică, în cursul anului 2019 România a
înregistrat cel mai mare deficit de balanță comercială din anul 2015 până în
prezent. Acest deficit de balanță comercială este cauzat în mod exclusiv de
exportul de materie primă subvenționată (cereale) și a importului de produse
cu valoare adăugată (carne și produse procesate din carne, produse de
panificație, aluat congelat etc). Dezvoltarea clasei de mijloc în agricultura românească se poate face prin susținerea fermelor de familie mixte, cu o suprafață rentabilă din punct de
vedere economic. În contextul competiției internaționale acerbe pentru resurse, inclusiv pentru resurse alimentare, agricultura și industria asociată agriculturii trebuie să ne determine să acționăm decisiv pentru bunăstarea și securitatea alimentară a României.
În programul de guvernare PNL este esențială perfecționarea și simplificarea procedurilor pentru plățile directe care sprijină veniturile fermierilor, garantează durabilitatea agriculturii și a producției viabile în domeniul agriculturii și alimentației și care au un rol important în asigurarea unei alimentații sănătoase.
Deși plățile directe pot fi extinse, acestea nu trebuie să reducă resursele dedicate dezvoltării rurale pentru finanțarea investițiilor din satul românesc. Acestea ar trebui să se concentreze astfel încât zonele cu constrângeri naturale să asigure un nivel de trai civilizat și să asigure accesul facil pe piață al producătorilor, dar și prețuri rezonabile pentru consumatori. România cunoaște o scădere substanțială a alocării fondurilor pe pilonul 2,
FEADR, de 15,3%, respectiv 6,7 miliarde euro per total în exercițiul bugetar
2021-2027, ceea ce înseamnă că, în următorul exercițiu financiar, sumele destinate finanțării investițiilor aferente pilonului 2 vor trebui direcționate cu precădere către sectoarele din agricultura românească care vor contribui la obținerea de produse cu valoare adăugată.
O altă prioritate pentru România constă în susținerea generațiilor tinere de fermieri în scopul menținerii unui mediu rural activ, durabil, prin finanțări acordate tinerilor fermieri pentru a dezvolta afaceri în agricultură. În ceea ce privește prioritățile în relația cu Uniunea Europeană, un obiectiv important al negocierilor ce vor fi derulate de către Partidul Național
Liberal va fi eliminarea decalajului dintre subvențiile fermierilor români și fermierii din alte state și/sau stabilirea de măsuri compensatorii – în România, în anul 2019 subvenția medie este de 195 euro/ha, iar media la nivelul Uniunii Europene este de 266 euro/ha.
Pentru Partidul Național Liberal, prioritățile din domeniul agriculturii și industriei alimentare sunt industrializarea, susținerea procesării și creșterea accesului la piață al produselor românești pe piața internă și externă. Ținând seama de particularitățile acestui domeniu care se referă la constrângeri economice, de mediu și privind sănătatea publică, riscuri naturale și competiție ridicată, Programul de Guvernare conține atât măsuri pe termen scurt, menite să nu distorsioneze echilibrul producător/piață, cât și unele inițiative care să
pregătească viitoare politici publice pentru perioada post 2020.
Vă mulțumesc !
Deputat PNL, Vasile GUDU
