Războiul lui Putin are o serie de efecte negative, pe care le simte întreaga lume. România este pregătită să facă față acestei ierni grele, tocmai pentru că Guvernul Ciucă a luat măsuri responsabile din timp. În momentul de față, nivelul de umplere a depozitelor este de peste 76%, ceea ce depășește obligația de înmagazinare pe care România o avea la 1 septembrie 2022 (57%). Producția internă este în prezent principala sursă de aprovizionare. Continuarea proiectelor de extragere a gazului din Marea Neagră reprezintă o prioritate pentru România în asigurarea independenței de importurile de energie.
• Comisia Europeană lucrează la un set de măsuri pentru atenuarea prețurilor ridicate la energie, care se vor concretiza într-o propunere legislativă în a doua parte a lunii septembrie.
• România a susținut în forurile europene necesitatea adoptării la nivel comunitar a unor măsuri de decuplare a prețului la energia electrică de cel la gazul natural, care stabilește în prezent prețul de închidere al pieței.
• Cu privire la măsurile de intervenție pe termen scurt, România susține o abordare echitabilă față de toate statele membre. Plafonarea prețului la gazul natural la nivelul UE, inclusiv la cel importat din Rusia, este susținută de mai multe state membre, inclusiv de către România, și ar putea contribui semnificativ la reducerea volatilității pieței europene. De asemenea, este important să se analizeze modul de formare a prețului la gazele naturale pe platformele europene, pentru a elimina orice comportamente abuzive.
OUG 27/2022
• Față de alte state europene, România se află în poziția avantajoasă de a fi trecut deja la anumite măsuri de adaptare la situația actuală în care Rusia face un șantaj energetic asupra Europei, unele similare cu cele propuse de Comisie.
• Prin modificările care au fost aduse, la 1 septembrie, OUG 27/2022, în România a fost implementat deja un pachet de măsuri menit să reducă consumul, iar ținta națională a fost stabilită la 15%, exact valoarea recomandată, în prealabil, de Comisia Europeană.
• Foarte important este de menționat că, prin aceasta, se mentin aceleasi tarife plafonate, care au fost în vigoare de la 1 aprilie și care rămân în continuare neschimbate. Perioada aplicării prețurilor plafonate a fost extinsă, acum fiind până în august 2023.
• Specula este descurajată. Producătorii, traderii și furnizorii care fac trading vor plăti o contribuție de solidaritate, care va fi folosită pentru compensarea facturilor.
• Astfel, românii pot plăti în continuare prețuri mici: 90% dintre români sunt acoperiți total de plafonul impus prin OUG, pe o durată extinsă acum de guvern. Industria alimentară este acoperită, școlile, spitalele, creșele, furnizori de servicii sociale, toți vor plăti 1 leu/kWh pentru energie electrică până pe 31 august 2023.
• OUG 27/2022 a fost modificată de mai multe ori de la emiterea sa până în prezent și va mai suferi modificări ulterioare. Este și normal, fiind prima criză energetică din istoria recentă în care un continent întreg este – din poziția de cumpărător de energie – supus unui șantaj din partea unui mare vânzător (Rusia), care urmărește propria sa agendă militară în Ucraina. Practic, suntem într-un război în care agresorul folosește energia drept o armă. Atât România, cât și toată Europa, se află într-o situație fără precedent, neavând stabilite norme și proceduri pentru o asemenea situație. Din acest motiv, la nivelul întregii UE, se schimbă roțile locomotivei din mers.
• Guvernul este pregătit să aducă OUG 27 orice modificări, cât de repede va fi posibil, pentru a se pune în acord cu deciziile de la Bruxelles, dar și cu măsurile care vor fi necesare pentru ca România să se adapteze unor situații ulterioare. Cu cât ne mișcăm mai repede, cu atât mai bine. Chiar dacă unele modificări (precum cele de la 1 septembrie) vor fi în vigoare pentru o perioadă scurtă de timp, este mai bine să ne adaptăm rapid la evoluțiile internaționale, decât să fim prinși pe nepregătite.
• În legătură cu cele 5 măsuri avansate de Comisia Europeană în criza energiei: O primă măsură care este deja transpusă în legislația națională și este aplicabilă de la 1 septembrie, este recomandarea de a se face economii de 15% din consumul general. Președintele CE a anunțat că se va lua în calcul realizarea de economii în timpul orelor de vârf, pentru a se ajunge la ținta de 15%. România a decis că este necesară o scădere de 15% a consumului, indiferent de intervalul orar, pentru a se obține la final o reducere de 15% din consumul general. Această măsură se reflectă asupra consumatorilor casnici prin reducerea plafonului de consum pentru care se aplică prețul plafonat de la 300 kWh la 255 kWh (cei 45 kWh reprezentând exact 15%); pentru consumatorii non-casnici, măsura este aplicată prin reducerea cu 15% a cantității de electricitate ce reprezintă media consumului din anul anterior, consum pentru care se aplică un preț plafonat de 1 leu/kWh.
• A doua măsură care a fost deja transpusă în legislația națională, într-o formă asemănătoare, este propunerea unui plafon pe veniturile companiilor care vând energie la prețuri mai mari decât se așteptau atunci când și-au făcut planurile de afaceri pentru 2022. Propunerea CE este ca aceste sume, colectate din profiturile excepționale, să fie direcționate către statele membre, pentru a susține gospodăriile vulnerabile și companiile vulnerabile. În România, există o serie de noi contribuții, iar banii astfel colectați vor fi utilizați pentru compensarea facturilor în conformitate cu prețurile plafonate prevăzute în OUG 27/2022, încă de la 1 aprilie 2022. Acestea sunt: contribuția de solidaritate, plătită de cei care fac trading de energie (nu doar traderi, ci și producători și furnizori care fac trading), în valoare de diferența dintre prețul lunar de vânzare și un preț de referință de 450 lei/MWh / contribuția pentru tranziție energetică (bani care se vor duce în Fondul de Tranziție Energetică).
• Exemplul României este urmat și de alte state europene dezvoltate, precum Austria. Guvernul de la Viena a decis ca gospodăriile să plătească doar 10 eurocenţi pentru un 1 kWh pentru primii 2.900 kWh pe care îi consumă într-un an, ceea ce se estimează că ar reprezenta cam 80% din consumul anul al unei gospodării cu trei persoane. De la acest consum în sus se va plăti preţul pieţei, care în prezent oscilează între 18 şi 72 de eurocenţi pentru 1 kWh, potrivit E-Control, organismul de control din sector.
• În ceea ce privește aprovizionarea cu energie electrică și reducerea consumului – o posibilă măsură de reducere a consumului ar trebui analizată din perspectiva impactului asupra consumatorilor și industriei. România susține măsuri VOLUNTARE de reducere a consumului, aliniate capabilităților naționale dar și evoluțiilor de pe piața energiei.
Michael Gudu, deputat PNL Tulcea
+ There are no comments
Add yours