Declarație  de presă

Unirea Basarabiei cu România a avut loc la 9 aprilie 1918 ( 27 martie pe stil vechi ). Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare.

Propaganda românească formată din refugiaţii transilvăneni şi bucovineni, prizonieri sau refugiaţi din România, au dezvoltat în Basarabia o propagandă vie pentru cauza naţională şi pentru unirea românilor. Printre aceştia s-au numărat şi câţiva exponenţi ai elitei româneşti, precum Onisifor Ghibu, Octavian Goga sau Ion Nistor elita menită să dea impuls luptei naţionale a românilor pentru reuşita mişcării de unire.Unirea a fost aprobată cu 86 de voturi pentru, 3 contra şi 36 abţineri și s-a decretat cu emoție în suflet și lacrimi de bucurie.”În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România. Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!”

 Confirmarea internaţională a unirii Basarabiei cu România s-a confruntat cu câteva probleme, care au făcut operaţiunea extrem de dificilă.  S-a statuat la 28 octombrie 1920, în condiţiile semnării fără rezerve (de către Take Ionescu) a tratatului colectiv asupra frontierelor comune dintre statele succesoare ale fostei Monarhii austro-ungare. Consiliul Ambasadorilor i-a prezentat apoi primului-ministru protocolul care consemna recunoaşterea de jure a unirii Basarabiei cu România.La o sută de ani de la Marea Unire, în ciuda declarațiilor patriotarde prilejuite de diverse manifestări publice, guvernanții români dau dovadă de lașitate în abordarea subiectului Basarabiei. Pe plan extern, România trebuie să preia inițiativa atât pe plan diplomatic, cât și propagandistic.

România are sau trebuie să aibă un obiectiv clar de țară: Reunirea Basarabiei. Ce face concret România pentru a-și atinge acest obiectiv? În acest moment, nimic. Este o direcție asumată de diplomația românească? Nu!Concluzionez asupra unui aspect, anume că, iată, Chişinăul devine tot mai vocal pe tema unirii cu România. Mare diferenţă, pot spune, văzând şi auzind ce fac cei din coaliția PSD-ALDE , când e vorba de subiectul unirii, pe care îl ocolesc cum pot ei mai bine. Sau despre care se limitează să spună, în sporadice interviuri, doar atât, nu avem niciun plan. Deci să nu ne facem iluzii, doar Chişinăul ţipă, în timp ce Bucureştiul tace! Marea întrebare dragi români este : Noi ce facem acum, ce facem după 2018?

Vă mulţumesc !

Deputat PNL,    Vasile GUDU