Petrolul Berca (Buzău) a venit la Sarichioi deja cu un picior în Liga a III-a (5-0) în meciul tur, iar astăzi, după meciul retur a intrat cu amândouă. După 5-0 în tur, buzoienii au venit la Sarichioi nu ca să apere un avantaj, ci ca să demonstreze că scorul de la Berca nu fusese un accident. Au demonstrat-o fără drept de apel astăzi în meciul retur: Pescărușul 1969 Sarichioi- Petrolul Berca 1-6 (0- 4). Scor general, un elegant și rotund 11-1.
Mai interesant este că, prin absurd, dacă Pescărușul ar fi produs un miracol și ar fi întors acel 0-5, promovarea tot n-ar fi fost a lor; și nu din cauza regulamentului, ci din cauza… realității financiare. Echipa ar fi renunțat la Liga a III-a din lipsa banilor. Altfel spus, singurul adversar pe care Pescărușul nu l-ar fi putut învinge nici cu VAR, nici cu prelungiri, nici cu lovituri de departajare, era bugetul.
Pe teren, însă, Petrolul a arătat, într-adevăr, fotbal de ligă superioară. În doar zece minute tabela arăta deja 0-2. Până la pauză s-a făcut 0-4, iar singurele emoții ale buzoienilor au fost dacă vor termina repriza cu 4 sau cu 5 goluri marcate. Galeria pescărușilor? Aproape mută. În schimb, aproape jumătate dintre cei 600-700 de spectatori veniți la meci, erau suporteri ai Petrolului Berca, care au scandat, au încurajat și au transformat cochetul stadion, preț de 90 de minute, într-o mică enclavă buzoiană.
Ai lor…ca la meci! …ai noștri… ca la teatru!
La începutul reprizei secunde, Pescărușul a oferit publicului faza serii. O foarfecă spectaculoasă în min. 52, un gol de album și scorul devenea 1-4. Cel mai frumos gol marcat în acest baraj, tur-retur. Părea că asistăm la începutul unei reveniri a gazdelor, dar nu. Apoi Petrolul a revenit la ceea ce făcuse tot barajul: fotbal. Au mai venit două goluri, în minutele 80 și 87. Iar ultimul, ironic, imediat după ce un atacant al gazdelor ratase poarta adversă de la… 2 metri. Dacă există vreun rezumat perfect al dublei manșe, acela a fost. Scor final: 1-6 (0-4). Scor general: 11-1. Diferența dintre cele două echipe nu a fost doar de valoare individuală. A fost de organizare, de ritm, de disciplină tactică, de pregătire și, mai ales, de perspectivă. Cum a văzut și toată lumea de la stadion: Petrolul Berca a arătat ca o formație pregătită pentru Liga a III-a. Pescărușul a arătat ca o echipă care încă încearcă să afle dacă își permite măcar să viseze la ea. Și aici apare, din nou, adevărata problemă a fotbalului tulcean. Nu lipsesc oamenii pasionați. Nu lipsesc nici jucătorii care pun suflet. Lipsesc însă resursele, investițiile și continuitatea. De ani buni, orice campioană a județului pleacă la baraj cu speranțe, iar după 180 de minute revine cu aceeași concluzie: diferența dintre Liga a IV-a și Liga a III-a nu se măsoară doar în goluri, ci și în conturile bancare.
Meritele Petrolului Berca sunt incontestabile. Au venit, au jucat, au dominat și au promovat fără emoții. Felicitări jucătorilor, antrenorilor, conducerii clubului și comunității care a înțeles că performanța costă, dar și răsplătește.
Iar la Sarichioi… s-a tras cortina peste încă un sezon în care sloganul neoficial al fotbalului tulcean pare să rămână același: „Atât s-a putut.” Din păcate, de prea mulți ani, atât se poate!
N.A.
